tacerile tale

Revãrsat dintr-o pupilã asupra pãrtii nevazute a unui suflet uitat, întunericul plutea ca fumul unei tigãri în încãperea ce pãrea fãrã margini. Rotocoalele învolburate de umbrã se jucau unele cu altele, se întrepãtrundeau cu lentoare într-o liniste deplinã, catifelatã, neîntreruptã nici mãcar de vreo respiratie. Sufocante, pierzându-se unele în altele, alcãtuiau o masã compactã de un negru desãvârsit si viu.

În spatele pleoapelor am cautat refugiu, dar mã urmãresti si-acolo. Si-n spatele gândurilor am cãutat liniste. Ele în schimb, ma trãdeazã cu candoare. Am vrut sã te caut atunci, sã iti spun sã nu mã mai bântui, sau, mai bine, sã rãmâi. Si am realizat cã nu era nevoie sã te caut.
Pentru cã te gasesc în privirea nevinovatã a copilului de la colt, în cãldura sufocantã de august, în ochiul de apã rãmas într-o fântânã aproape secatã, în râsul unei necunoscute, în linistea impurã a noptilor în oras. Si-ti gãsesc tremuratul bãrbiei, si-ti gãsesc genele lungi, mâna finã, si-ti mai gãsesc glasul, si firea, si pasul. Si de fiecare datã te recunosc, si te vãd, si te simt la un pas DINCOLO de mine. Si, cu toate cã te gasesc pretutindeni, nu-ti pot spune ce intentionam la început…
   

Brusc, linistea ce însotea jocul umbrelor a fost curmatã cand, undeva, în întuneric, o coardã a vibrat scurt. 

 

…Si-as vrea sã mã ascund în spatele pleoapelor tale.

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: