Posesoarea de stil

Stilul nu se poate cumpara sau vinde. Dar se poate invata. Stilul nu are pret, insa este extrem de pretuit. Stilul nu tine cont de ani. Stilul nu inseamna sa-ti ascunzi defectele, dar nici sa le ignori. Pur si simplu sa le constientizezi, iar ceilalti sa le accepte ca pe ceva normal.

Nu este o frumusete exceptionala, dar are stil. Si prin asta am spus totul despre o femeie. O femeie ca toate celelalte. Dar ne place. Undeva, la nivel psihologic, se naste o simpatie, o recunoastere tacuta a unor merite chiar nedeclarate, se strecoara un pic de admiratie, un strop de invidie, se trage un semnal de alarma aupra unei potentiale surse de inspiratie, se invata o lectie personala de stil. Punct.

Ne place felul femeii de a fi, de a se imbraca, de a purta ceea ce imbraca, de a se machia, de a arata bine, de a accepta firesc propriul efect asupra celor din jur, nu de a asorta rujul la propria persoana, ci de a-si asorta propria persoana la nuanta de ruj, de a stii ca straluceste intr-o anumita culoare vestimentara, de a constientiza ca o lumina obscura ii face ochii sa arate umezi, ca un anumit tip de bijuterie ii evidentiaza eleganta naturala a gesturilor si a miscarilor, etc.

Ne place acel ceva care ii este specific si pe care totusi nu l-am putea defini cu usurinta. Ba chiar deloc uneori. Ba chiar confundand moda cu stilul, stilul cu moda, pe cele doua cu frumusetea. Ce ne place? Poate eleganta, poate felul in care isi poarta tinutele, poate felul in care se simte atragatoare, poate felul prin care stie sa se exprime. Poate toate combinate. Fara poate… ne place stilul sau. Sigur ne place stilul sau de a fi, de a exista mai inainte de a arata bine si a se imbraca cu gust.

Stilul nu se poate cumpara sau vinde. Dar se poate invata. Stilul nu are pret, insa este extrem de pretuit. Stilul nu tine cont de ani sau varsta. Stilul nu inseamna sa-ti ascunzi defectele, dar nici sa le ignori. Stilul inseamna ca tu pur si simplu sa-ti constientizezi anumite minusuri, iar ceilalti sa le accepte ca normalitate. Greta Garbo, Sfinxul suedez, divina, celebra si adorata de o lume intreaga pentru stilul sau, nu si-a negat niciodata propria timiditate si nici nu a incercat sa-si schimbe felul visator de a fi. Reveria, melancolia din privire, misterul in care si-a inconjurat viata… tocmai acestea au individualizat-o. I-au acordat stil… unul inconfundabil de altfel.

Il ai la 18 ani, il ai si la 60. Il ai si atunci cand esti imbracata si intr-un capod de seara, si atunci cand imbracata in conformitate cu cerintele ultimului trend. Stilul inseamna si moda, insa nu provine doar din ea. Se deruleaza din interior si explodeaza la exterior. Chiar daca implica tot ceea ce implica si moda: selectia hainelor, asortarea si combinarea acestora, deciziile legate de stil se iau nu sub influenta publicitatii sau a trendurilor, ci dupa anumite criterii interioare. Acestea sunt, ce-i drept, influentate si influentabile, insa nu se schimba, odata cu schimbarea sezonului.

Stilul inseamna constientizarea propriei valori si raportarea acesteia, selectiv, la lumea materiala. Stilul reprezinta o strigare a individualitatii si acceptarea diferentelor din noi.

 

Stilul inseamna a-ti cunoaste defectele si calitatile pentru a le accentua pe ultimele, dar nu a le nega pe primele. Stilul reprezinta o expresie a caracterului si a spiritului proprii, a convingerii ca o femeie are dreptul sa fie luata in seama, ca merita sa fie luata in seama si ca se poate face remarcata atunci cand este luata in seama.

Stilul respinge sabloanele, presupunand o existenta individualizata. Stilul poate insemna orice, atat timp cat aduce prospetime, noutate. Ceva diferit. Ceva vechi. Ceva nou. Ceva care sa semene cu femeia care il exprima.

Stilul inseamna democratie si libertate in sensul in care acorda fiecarei femei dreptul de a-si dezvolta o identitate unica, de a se manifesta unic prin felul in care se pune in valoare, se evalueaza, se corecteaza, se dezvolta, se perfectioneza.

Stilul este simplitate, dar insotita de atitudine. Uneori de extravaganta.

Stilul este democratic, insa are si o latura aristocrata, regala. Ii individualizeaza pe cei cu stil de cei al caror fel de a fi denota pragmatism si functionalitate. Stilul ii anunta pe cei din jur ca posesorii sai au un simt al individualitatii bine dezvoltat si ca de ei singuri depinde afirmarea acesteia.

Stilul inseamna inteligenta deoarece necesita o buna cunoastere a propriei persoane si o incercare oermanenta de a afla altceva nou despre sine. Stilul nu dezvaluie niciodata totul despre o persoana intr-un anumit moment si doar printr-o singura tinuta, chiar daca asa lasa impresia. Stilul este prea complex, ca sa fie limitat si unitar. Este surprinzator. Uneori neasteptat

Stilul inseamna optimism, optimism ridicat la rangul de vizibilitate. Stilul presupune ca tu sa le arati celor din jur ca esti o persoana care prezinta interes pentru ei, ca ei prezinta interes pentru tine, ca viata in sine prezinta interes si ca datoria ta, prin vestimentatie si stil, este de a-ti declara interesul fata de tot.

Stilul inseamna asumarea anumitor riscuri, fara a te schimba in mod ridical si fara a scoate in evidenta anumite aspecte care nu te reprezinta. Pe scurt, stilul este de fapt o trambulina spre autoevolutia personala, spre frumusete, spre a fi si a arata lumii ca esti, spre acceptare si spre constientizarea propriei valori si a insemnatatii celorlalti. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: