pe’un drum

Sperantele sunt asemeni unor valuri ce se sparg cand ajung la mal,visele asemeni orizontului cu cat incerci mai mult sa ti-l apropii ,cu atat el fuge mai departe…Iar dragostea??Dragostea e durere pura,e esenta celor mai mari minciuni,si a tuturor neadevarurilor adunate intr-un pahar…”Asa imi spunea ea,intotdeauna…Si fiecare dezamagire,si fiecare esec ii intarea credinta.Ii intarea credinta ca viata e durere iar moarte,moartea e eliberare,e libertatea in cea mai pura forma a ei.As vrea sa o contrazic,dar culmea nu pot,soarta,destinul imi da tot timpu peste nas si imi arata ca gresesc.
„Sperantele sunt niste copii ce-abia adusi pe lume sunt ucisi fara de mila,sunt ucisi de judecata lor prea rece si prea matematica.Visele …visele sunt otravuri fine,ce te ridica,te fac sa zbori ,si-apoi te-arunca de pe cel mai inalt piedestal intr-un ocean de durere.Iar dragostea??Dragostea e-un foc ce arde,te macina,te mistuie pana ramai gol pe dinauntru „.Asa -mi spunea ea,intotdeauna.
Acum ea,doarme…Iar chipul ei angelic se odihneste…Pe fata are-un zambet trist iar mainile ii stau intinse de-a lungul trupului slabit.De 2 luni e cufundata-n somn,un somn adanc ce parca a vrajit-o.Si azi incep ca-fiecare zi:<<Atat de frageda ,te-asemeni/Cu floarea alba de cires/Si ca un inger dintre oameni/In calea vietii mele iesi>>,si-n fiecare zi sper ca astazi,se va trezi.Dar nu,ea ramanea cufundata-n vis,in visul ei pe nume coma.
N-aude ,nu vede nu simte durerea ce-o am.As vrea sa-i spun atatea,si-acum cand totul pare prea tarziu mi-atat de dor de ea.E-aici si totusi atat de departe incat ii simt acut lipsa.Un sentiment ciudat ce seamana a dragoste imi inunda inima,si nu,nu am baraj ce ar putea impiedica acest sentiment sa-mi patrunda in suflet.Si-as vrea sa plang,dar mi-e rusine sa ma vada asa pierduta,asa slabita asa cum nu m-a mai vazut vreodata asa ca tac,nu plang… Si-as vrea s-o tin de mana inca o data asa cum n-am mai facut-o niciodata,dar firele si cablurile ce-i ies si intra-n vene ma sperie ,incat mi-e frica sa n-o ranesc mai tare…Si-as vrea sa o sarut sa-i ating buzele asa cum n-am mai facut facut-o niciodata,dar tuburile ce-i sufoca spiritul si gura ma sperie asa ca ma opresc …Si-as vrea sa urlu-n gura mare ca o iubesc dar stiu ca nu m-aude asa ca tac,caci stiu ca nu ar vrea sa ma vada umilita si rusinata in fata celorlalti care nu ar intelege,toate simtamintele mele…Toata iubirea asta ce pare bolnava,ce pare obsesiva si vulgara…Caci ei n-ar intelege ca totul e atat de pur si de curat…Dar totul mi-a rasarit in suflet prea tarziu,mult prea tarziu cand deja m-a parasit,pentru eternitate…caci n-am stiu ca toate aceste inseamna iubire…caci n-am stiut decat prea tarziu,cand nu ea nu ma mai aude…cand nu-mi mai aude strigatul de ajutor…
„O vad…E langa mine,si azi recita ca-n fiecare zi,cu vocea-i blanda si suava,dar azi mai trist ca ieri,iar maine mai trist ca azi.Iar eu ,ce demon deghizat in inger,refuz sa o salvez,refuz sa ma trezesc.O vad,o vad cu ochiii mintii,cum vad si drumul ce l-am traversat.Calatoria s-a oprit,dar gandul meu inca mai zboara.Zboara departe,zboara pe drumuri nebanuite si nemaiumblate.Pe-un drum cu vai adanci si dealuri line,ce te ridica pan la cer si te coboara pana-n Iad.Si-am cunoscut si binele si raul,si adevarul si minciuna si umilinta si mandria.Nu-i drum pavat cu aur nici cu argint nici cu diamante,e-un drum pavat cu oase,cu oasele sperantei si a iertarii pe care incet ,incet eu le-am ucis,cu propriile-mi maini.Nu-i drum udat cu ape,cu ape limpezi si adanci,e-un drum udat de lacrimi,de lacrimi si de sange.Si-n jur-mi nu-s pomi mareti,nici mari livezi nici bogatii,e doar desert,si maracini si spini.Nu-i drum stropit cu soare,nici cu lumina e doar o negura adanca. Acum cand drumul s-a sfarsit,privesc in urma…Privesc la tot ce-a fost,la tot ce-a fost de mult,odata.Si tot ce vad e-un negru fum,si scrum.Doar scrum… si-o raza de lumina ce imi vegheaza calea…tu…Si-acum cand vad ce simti ,ce vrei imi cer iertare ca plec acum,fara adio, fara cuvinte…Dar cale de intoarcere acum nu e,eu mi-am curmat cu propriile-mi maini durerea fara sa stiu ca aici atat de-aproape era de fapt salvarea”.
Adio…

1 comentariu (+add yours?)

  1. ebnlkoit
    Aug 20, 2009 @ 17:50:25

    ek8WAL uvjmsiqbugco, [url=http://tdmhruglvorl.com/]tdmhruglvorl[/url], [link=http://jmusknrwpkpg.com/]jmusknrwpkpg[/link], http://utsbsgdxaivn.com/

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: