Amurg

Până să citesc această carte nu am ştiut că există vampiri

Chiar există. Lăsând povestea la o parte, sunt acei oameni care te fascinează şi te determină să faci ce vor ei. Sunt frumoşi, inteligenţi, puternici. Au un parfum, o aromă irezistibilă, care te atrage, aşa cum o plantă carnivoră îşi atrage victima. Sunt ca nişte feline, încordate, atente la fiecare gest pe care îl faci. Ştiu să se alinte pe lângă ţine, să toarcă, liniştindu-te. Ştiu să şi mârâie încet dacă încerci să le faci ceva împotrivă, gata să sară la gâtul tău dacă măcar ţi-ar trece prin gând să ataci.

Acestor oameni nu li te poţi opune. Ai două şanse. Ori să pleci capul, să îi laşi să te cucerească încet, până te îndrăgosteşti iremediabil de ei, ori să încerci să rezişti tentaţiei pe care o provoacă în tine, să strângi din dinţi şi să fugi cât mai departe, rămânând totuşi cu frustrarea că nu i-ai cunoscut. Şi este greu să rezişti tentaţiei când simţi că ai vrea uneori doar să îi vezi cum se mişcă, să îi auzi cum vorbesc, chiar fără a pretinde o privire sau un cuvânt. Ai vrea pur şi simplu să le stai alături şi ar fi de ajuns.

Pielea albă, rece, părul negru, ochii ameţitori

Intorcandu-ne acum la poveste, Amurg este o carte despre vampiri. În afara celor descrise mai sus, într-o nuanţa fantezista, vampirii sunt creaturi ce se deosebesc de oamenii normali printr-o serie de caracteristici bine definite. Au în primul rând pielea foarte albă, rece, părul în contrast cu ea, ochii ameţitori, de o culoare schimbătoare: spre exemplu albastru închis când le este sete, sau albastru deschis, spre alb, după ce s-au hrănit. Sunt frumoşi, aşa cum am spus, cu un corp de felină, mişcându-se graţios şi cu tact.

Amurg este despre dragostea dintre un vampir şi o fată. Despre dragostea dintre prădător şi vânat, dintre pantera neagră şi gazela plăpândă. Vampirul, în afara faptului că este frumos şi puternic, apare totuşi la fel ca ceilalţi oameni. Vorbeşte ca ei, merge în aceleaşi locuri, deşi se străduieşte să stea cât mai departe, pentru a nu cădea tentaţiei de a ataca. În această poveste vampirii vanează animale, totuşi, setea lor este mereu de sânge uman.

Dragoste, atracţie, instincte, control

Vampirul se indragosteste de fată pentru că la început îl atrage foarte mult mirosul ei, mai delicios decât al oricărui om pe care l-a întâlnit până atunci. Se abţine cu greu prima dată când stă lângă ea să nu o ademenească şi să îi sugă sângele cu poftă, însă apoi se controlează şi îşi dă seama că este şi ca persoană, extraordinară. Aşa că în el se va da o luptă, între atracţia instinctuală şi atracţia personală. Pe o parte simte că ar vrea să îi ia viaţa, pe cealaltă parte că vrea să aibă grijă de ea, să nu i se întâmple nimic rău.

Fata se indragosteste de vampir pentru toate calităţile înnebunitoare pe care le are. Este de ajuns să se uite la el ca să se liniştească, o uimeşte mereu frumuseţea lui care nu este un lucru cu care te poţi obişnui, face excepţii pentru el, ce devin apoi regulă, doar pentru a-i sta mai mult alături. Pe de altă parte este o fire cinică, sarcastică, râzând de el şi făcând glume pe seama faptului că este vampir, după ce află. Spre exemplu el spune o dată că e timpul pentru micul dejun şi ea îşi acoperă gâtul, zâmbind…

În întuneric dar împreună

Ceea ce îi ţine împreună este atracţia pe care fiecare o exercită asupra celuilalt, controlul pe care şi-l poate impune vampirul pentru a nu-i face nici un rău fetei şi faptul că ea nu are nici un instinct de auto-conservare, nefiindu-i frică. Astfel că este o relaţie aproape inconştientă, între un el care ar putea să o chinuie şi o ea care nu se fereşte deloc. Se pare uneori că atracţia este mai puternică decât orice instinct.

Astfel, îşi mărturisesc iubirea şi au grijă unul de celălalt. El o prezintă familiei lui, o duce prin locurile lui dragi, şi ea la fel, îl prezintă părinţilor ca fiind iubitul ei, singura persoană cu care ar mai trăi de acum. Şi aici apare singura cu adevărat importantă problemă pe care o au… Faptul că el este nemuritor şi ea muritoare. Totul se poate termina în acest moment, când îşi dau seama, sau… pot alege să o transforme şi pe ea în nemuritoare, să fie ca el. Mereu în întuneric dar împreună. Rămâne de văzut care va fi alegerea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: