iubirea unei umbre

Asa incepe povestea lumii mele, pierduta in miez de noapte, luminata doar de chipul tau in coltul camerei intunecate si reci. In fiecare zi, un rasarit si un apus de lacrima sarata se cearta neincetat la geamul suferintei noastre. Racnesc cu toata fiinta mea la ei dar tot ce iese din nemarginita mea mahnire este doar un fosnet de amintiri, care, spre surprinderea mea sperie vazduhul.

Te vad in fiecare zi cum furi din zambetul lumii pentru ca mai apoi sa devin o victima a viselor tale. Ma faci sa cred ca totul e smuls din piatra de cer, sa pasesc incet-incet cu pas de pribeag spre abisul ochilor tai, inundati in lacrimile norilor de primavara. tot ce iti cer nu e pentru mine…vreau sa ma minti ca ma vei parasi in toi de noapte, sa fugi de iubirea mea, ascunsa intr-o cutie in sertarul de sus al inimii tale. Sa-mi promiti ca nu te vei uita in urma, sa vezi pasii afundati tot mai mult in noroiul rece. Sa nu cauti umbra mea in parcul parasit si invadat acum de suspinele norilor uscati de atata plans. Motivele sunt ascunse in cearsaful din patul nostru ravasit si plin de miresmele florilor din parul tau lung. Nu vreau sa aud ecoul plansului tau in noapte, nu vrea sa te stiu ascunsa dupa peretele innegrit de pacatele mele. Nu vreau ca umbrele noptii sa iti sopteasca cuvinte amagitoare, pline de taisuri ascunse, care te vor ademeni in ceata deasa a uitarii si se vor hrani vesnic din neputinta ta de a intoarce ochii spre rasaritul din tine.

…sterge totul cu un burete, astfel nu vor mai exista amintiri, secrete, mangaieri ci doar un gol apasator care va incepe sa te macine neincetat. Te vei trezi brusc din somnul tau, te vei ridica din patul nostru, ca dintr-o palida amintire, si te vei indrepta greu spre fereastra. Vei vedea sub felinarul de sub geamul tau o umbra intepenita care parca iti spioneaza gandurile. Cuprinzi rama geamului cu disperare, speriata de valurile de amintiri ce-ti navalesc existenta. Nu stii daca e vis sau realitate. Un mieunat de pisica sparge linistea noptii in mii de cioburi iar pe scari auzi tavalindu-se un sirag rupt de margele. Tresari…fugi spre usa dar nu o deschizi. Mahnita, iti aduci aminte de el…de umbra de sub felinar. Alergi intr-un suflet la geam…il cauti cu privirea, cu gandul…dar neputinta si teama te cuprind. Simti cum te stapanesc. Dar tot ce gasesti e acelasi felinar care palpaie asemeni batailor inimii tale indurerate. Daca iti vei aduce vreodata aminte de mine…sa stii ca eu am fost cel care te-am rugat sa pleci in noapte si am facut acest lucru deoarece eu eram doar o umbra…si voi ramane o umbra…umbra ta…

Te intrebi acum de ce am scris aceste randuri si de ce le-am ascuns in sertarul de jos al inimii tale atunci cand am plecat.

 

1 comentariu (+add yours?)

  1. Alex
    Ian 09, 2010 @ 20:34:06

    Foarte interesant…chiar ma impresionat…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: